Mileștii Mici - Istoria Satului
Welcome, Guest! Registration RSS

Aici s-a născut veșnicia


File din istoria comunei Mileştii Mici:

Comuna Mileştii Mici este unul dintre cele mai vechi sate moldoveneşti, fapt confirmat de scrierile vechi din letopiseţe si cronici. Cercetările arheologice au găsit aici rămăşiţe ale diferitor epoci şi culturi care datează începând cu mileniul X-XI i.e.n. Preotul Emanuil Brihuneţ, protoireul bisericii „Sf. Nicolae” din satul Mileştii Mici, fondată în 1870, a găsit în manuscrise vechi informaţii despre sat care datează din 30 martie 1528.Conform acestora, Voievodul Petru Rareş dăruieşte cu deosebită onoare nepotului său, Lascu-Vodă,  trei sate, două dintre care se aflau mai jos şi unul mai sus de râul Işnoveţ. Lascu-Vodă mai deţinea şi alte moşii. Unul dintre urmaşii care s-a învrednicit să moştenească aceste bunuri se numea Milea. Acesta, la rândul său, şi-a înveşnicit numele, dându-i-l satului pe care l-a primit în dar şi contribuind, fără să ştie, la dezvoltarea ulterioară a renumitei mărci comerciale „Mileştii Mici”. Aşadar, zăcămintele de calcar se extrag de aici din cele mai vechi timpuri, toate lucrările efectuându-se manual până în anii 60 ai secolului XX. Actualmente, galeriile subterane de la Mileştii Mici încântă imaginaţia oricui, întinzându-şi mlădiţele până la suburbiile Chişinăului
Primele ştiri despre sat sunt foarte confuze. Câteva opinii ale bătrânilor  privind geneza satului sunt:
-1600-la acest an avem altă variantă de fondare a satului. Mare moşier era pe atunci boierul Bantâş (avea moşii în satele Costeşti, Pojorăni, Hansca etc.) care lasă moştenire fiului său, Milea, moşia de lângă satul nostru. Fiindcă era mic de statură i s-a zis ’’cel mic’’, de aici denumirea satului Mileştii Mici, fapt atestat şi de legenda despre fondarea satului (de remarcat că Ana Bantâş, fiica boierului Bantâş, va fi mama iluminatului domnitor D.Cantemir.)
-1655-satul este atestat documentar pentru prima dată cu denumirea de Mileşti (sau Nileşti/Nileaşti), fără să dispunem de amănunte. Satul e o moşie răzăşească (răzeşi-foşti boieri), şi ţinând cont de aceasta considerăm că Mileştiul s-ar fi creat mult mai devreme (1400-1450). Actele insuficiente, distruse de stăpânirea turco-tătară şi rusă, nu ne permit să ne pronunţăm concret.
-La 1742 s-a ridicat de către răzeşi prima biserică a satului (din lemn), având drept hram Sf.Nicolae. La 1862 pe lângă biserică este construită o şcoală având ca învăţător pe preotul din sat, iar drept elevi 4 băieţi şi o fată din sat. Ulterior, la 29 martie 1876 la iniţiativa tăranilor, este fondată o şcoală primară de o clasă ce va funcţiona pînă la 1914 (în care se predau de regulă 4 discipline: citirea, scrierea, aritmetica şi religia). Ceva mai devreme la 1870 s-a construit (în piatră) actuala biserică păstrând vechiul hram Sf.Nicolae.
Cultura sătenilor va câştiga şi prin deschiderea la 8 decembrie 1898 a unei biblioteci publice cu 320 volume. Din nenorocirile care au invadat satul până la Prima Conflagraţie Mondială enumerăm 2 epidemii: -la 1866,9 oameni vor deceda ca urmare a epidemiei de holeră, iar în 1872,23 săteni vor plăti cu viaţa în faţa aceleiaşi cumplite boli.
-În 1934- s-a înfiinţat un dispensar sanitar, 1936- ia naştere un telefon propriu pe reţeaua judeţeană, în 1936-1937- se construieşte un nou local de primărie, un pod peste apa Işnovăţului.
-În 1949, este creat colhozul ’’Znamia Pobedâ’’, în frunte cu preşedinţii Budac şi ulterior Oleinicenco. Acesta va exista pâna în 1958 când se va fonda colhozul comun Ialoveni-Mileşti ’’Moldova Socialistă’’. Pînă în 1973, comuna nu a dispus de primărie proprie, primăria fiind situată în Ialoveni. În anul 1970-1989  în sat se va construi un local nou de primărie, în funcţie de primar fiind numit Josan L.D (1974-1989), iar secretar-Vicol I.V. (1974-1995).
În scurt timp satul a ajuns unul din primele în fosta RSSM, fireşte datorită eforturilor sătenilor a fost fondată fabrica de păstrare şi prelucrare a vinului (1971), grădiniţa de copii, scoală medie generală (1976).
În prezent în localitate activează ÎS Combinatul de vinuri de calitate, ÎS Mina de piatră. Din rezerva funciară a fostului sovhoz s-au format 890 de gospodării ţărăneşti care activează separat. Satul mai dispune de o policlinică, magazine, o casă de nunţi, un teren de fotbal standart european etc. Mileştii Mici, pe parcursul anilor a fost o localitate carea a oferit ’’carne de tutun’’ pentru conflictele armate ce au avut loc. Astfel avem 5 veterani ai războiului Afganistan, 85 veterani ai conflictului armat de pe Nistru, cât şi un veteran de la Cernobâl.